Asistenţii medicali generalişti care au urmat un liceu sanitar şi apoi şcoala postliceală sanitară de trei ani vor primi mult mai repede acordul autorităţilor italiene de a lucra în Italia

Asistenţii medicali generalişti care au urmat un liceu sanitar şi apoi şcoala postliceală sanitară de trei ani vor primi mult mai repede acordul autorităţilor italiene de a lucra în Italia, decât colegii lor care au urmat alte forme de şcolarizare, cu excepţia absolvenţilor facultăţilor de profil, a căror diplomă este recunoscută automat.

În momentul în care primeşte solicitări de recunoaştere a calificării profesionale, autoritatea competentă din Italia compară curriculele şi foile matricole (situaţie valabilă în tot spaţiul UE) ale absolvenţilor formelor din învăţământ de profil din România (sau orice alt stat UE) cu cele din UE. Dacă există diferenţe, atunci diplomele se recunosc, în conformitate cu Directiva 36, prin sistemul gene- ra­l­, ceea ce înseamnă că statul gazdă poate impune solicitantului măsuri compensatorii. Acestea pot consta în cursuri, stagii practice, etc., care să suplinească diferenţele existente în curricule.
Alita Bisignani, director al Departamentului forţă de muncă în sănătate din cadrul Ministerului Mun­cii, Sănătăţii şi Politicilor Sociale din Italia a explicat Preşedintelui Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, Mircea Timofte că, din punct de vedere al curriculelor, asistenţii medicali generalişti care au urmat un liceu sanitar şi apoi o şcoală postliceală sanitară cu durata de trei ani, şi pe diplomele cărora este menţionat titlul de asistent medical gene­ra­list sunt cei mai avantajaţi, deoarece în cazul lor nu există diferenţe între curricule. Prin urmare, recunoaşterea titlurilor de calificare se face aproape automat, fără nici o măsură compensatorie.
Pentru diferenţe mari între curriculele de învăţământ, măsurile compensatorii pot consta în cursuri sau stagii practice cu durata de la şase luni până la trei ani, perioadă în care solicitantul nu este plătit.
Doamna Bisignani a menţionat că a fost foarte dificil să înţeleagă multitudinea formelor de şcolarizare (liceu sanitar plus şcoală postliceală sanitară cu durata de un an, şcoală postliceală sanitară cu durata de doi ani, etc.), a modelelor de diplome şi titluri consemnate în documentele pe care le prezintă asistenţii medicali români în momentul în care solicită autorităţii competente din Italia recunoaşterea studiilor.
Preşedintele OAMGMAMR, Mircea Timofte şi Directorul Departamentului forţă de muncă în sănătate din cadrul Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Politicilor Sociale din Italia s-au întâlnit cu ocazia Conferinţei EURES, organizată de EURES Italia. Ordinul a fost invitat de consilierul Biroului de coordonare EURES de la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Politicilor Sociale, Anna Melinelli şi de coordonatorul EURES Milano, Laura Robustini, care a organizat o vizită la Policlinico San Donato din Milano, unde lucrează peste o sută de asistenţi medicali români.

Înfiinţat în 1993, EURES este o reţea de cooperare între Comisia Europeană, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din statele membre ale SEE (ţările UE plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) şi alte organizaţii partenere. Elveţia participă, de asemenea, la reţeaua EURES. Scopul EURES este de a oferi informaţii, recomandări şi servicii de recrutare/plasare (găsire a candidatului/locului de muncă potrivit) în beneficiul lucrătorilor şi angajatorilor, precum şi al oricărui cetăţean care doreşte să beneficieze de principiul liberei circulaţii a persoanelor. EURES dispune de o reţea umană formată din peste 700 de consilieri EURES care se află în contact zilnic cu solicitanţii de locuri de muncă şi angajatorii din întreaga Europă. EURES îi informează pe cetăţenii europeni în legătură cu posturile vacante din 31 de ţări europene, CV-urile candidaţilor interesaţi, ce trebuie să ştie dacă doresc să locuiască şi să muncească în străinătate. (http://ec.europa.eu/eures)