#37 Daniela Niculescu | Asistent medical șef, Spitalul Municipal Onești

Daniela Niculescu este asistent medical șef în cadrul blocului operator al Spitalul Municipal Onești, unde coordonează activitatea echipei și buna desfășurare a intervențiilor chirurgicale. Într-un mediu în care ritmul este susținut și responsabilitatea constantă, se remarcă prin implicare, atenție la detalii și capacitatea de a menține lucrurile bine organizate. Activitatea sa contribuie direct la siguranța pacientului și la buna funcționare a echipei medicale.

Cum ați ajuns să alegeți blocul operator și ce v-a atras la acest tip de activitate?
Este o poveste care a început în perioada copilăriei, a continuat în adolescență și, retrospectiv, pot spune că un rol esențial în alegerea meseriei l-a avut mama, care a activat în același domeniu. Inspirată de acest model, după absolvirea liceului am urmat cursurile Școlii Postliceale Sanitare, iar în 1993, imediat după absolvire, am început activitatea în Spitalul Municipal Onești, la blocul operator.

Blocul operator m-a atras prin rigoarea, disciplina și impactul direct pe care această activitate îl are asupra pacientului. Este un mediu în care fiecare detaliu contează și unde munca în echipă, responsabilitatea, gestionarea timpului, sincronizarea, răbdarea, comunicarea și empatia sunt esențiale.

De la început am avut parte de un colectiv deosebit, care m-a integrat rapid și m-a ajutat să mă perfecționez. Fiecare zi a fost o provocare, m-a determinat să acumulez cunoștințe noi, mi-a dat încredere și m-a motivat să continui pe acest drum.

După zece ani de experiență în sala de operație, în 2003 am preluat rolul de asistent coordonator, la propunerea medicului-șef de secție și a colegilor, care au avut încredere că voi putea contribui nu doar la actul medical, ci și la organizarea activității complexe și la siguranța pacienților, în întregul flux operator.

Ce presupune, în mod concret, rolul de asistent medical șef într-un bloc operator și cum arată o zi obișnuită pentru dumneavoastră?

De 23 de ani coordonez activitatea blocului operator din cadrul Spitalului Municipal Onești și, pornind de la această experiență, consider că rolul de asistent medical șef presupune leadershipul unui colectiv de asistenți medicali și personal auxiliar, în care planificarea, organizarea, controlul și conducerea activității trebuie adaptate permanent pentru menținerea unui echilibru.

Rolul implică și activități administrative: întocmirea graficelor, planificarea instruirilor, evaluarea personalului, precum și implementarea procedurilor de calitate.

Pentru mine, o zi obișnuită înseamnă un ritm susținut, decizii rapide și atenție distributivă continuă. Dimineața verific programul operator și aloc echipele pe săli, în funcție de complexitate și competențe. Pe parcursul zilei supervizez respectarea protocoalelor, gestionez urgențele și asigur buna comunicare între echipe și compartimente. Monitorizez constant calitatea îngrijirilor, documentația și necesarul de materiale.

Activitatea zilnică în acest compartiment seamănă cu un urcuș pe munte: trebuie să îți dozezi energia și resursele pentru a ajunge cât mai sus, iar fiecare etapă parcursă aduce satisfacția reușitei.

Experiența acumulată în proiecte și schimburi de experiență naționale și internaționale m-a ajutat să introduc practici noi, să implementez exemple de bune practici și să gestionez eficient situațiile complexe.

Care sunt cele mai frecvente provocări în coordonarea echipei și cum le gestionați?
Cele mai frecvente provocări sunt volumul mare de intervenții raportat la personalul disponibil, situațiile de urgență care modifică programul operator și menținerea unui nivel constant de atenție în condiții de stres.

De cele mai multe ori, aceste provocări sunt depășite, dar există și situații care necesită reevaluare și analiză atentă pentru soluționarea unor probleme parțial rezolvate sau nerezolvate. În gestionarea lor, aplic câteva principii: planificare și anticipare, pentru asigurarea unor grafice echilibrate, formarea unor echipe mixte, cu personal experimentat și mai puțin experimentat, și menținerea stocurilor de siguranță pentru materiale critice;  comunicare clară, prin briefinguri preoperatorii, reguli cunoscute de toți și feedback imediat după cazurile dificile; formare continuă, prin instruirea constantă a echipei, în special în ceea ce privește procedurile noi, managementul riscului și lucrul în echipă.

Leadershipul înseamnă prezență, asumarea deciziilor și crearea unui climat în care fiecare își cunoaște rolul. Aceste abilități se construiesc în timp și se reflectă direct în modul de funcționare al echipei.

În cei 33 de ani de activitate, am valorificat și experiența didactică acumulată în 18 ani de catedră, aplicând și adaptând diverse metode de lucru. Am învățat că obstacolele nu sunt un sfârșit de drum, ci etape care contribuie la dezvoltarea personală și profesională.

Cum contribuiți, prin activitatea dumneavoastră, la siguranța pacientului în timpul intervențiilor chirurgicale?

Siguranța pacientului rămâne obiectivul central al activității mele în blocul operator. Respectarea strictă a protocoalelor și a timpilor operatori, verificarea listei de siguranță chirurgicală, analiza incidentelor pentru prevenirea repetării lor, controlul sterilității și trasabilitatea instrumentarului sunt elemente esențiale.

Pregătirea personalului reprezintă o verigă importantă, deoarece o echipă bine instruită greșește mai puțin. Studiile de master, competențele de formator și participarea la workshopuri au constituit un suport valoros în pregătirea echipei la standarde înalte și în implementarea bunelor practici.

Comunicarea este un element-cheie pe care îl îmbunătățim constant. Mă asigur că echipa comunică eficient și că fiecare membru își cunoaște atribuțiile. Obiectivul a fost menținerea unui nivel minim de evenimente adverse prevenibile, iar satisfacția vine din faptul că, la finalul fiecărei intervenții, știu că am făcut tot ce ținea de competențele mele pentru siguranța pacientului.

Ce considerați că face diferența într-o echipă de bloc operator care funcționează bine?
O echipă funcționează bine atunci când există încredere, disciplină și respect reciproc, susținute de comunicare și perfecționare continuă. Rolul meu este să creez cadrul în care aceste valori să funcționeze zilnic.

Încrederea se construiește atunci când fiecare își îndeplinește responsabilitățile corect și la timp, iar coordonatorul își asumă deciziile. Disciplina înseamnă respectarea procedurilor fără excepții, iar respectul reciproc transformă un grup de profesioniști într-o echipă reală. O echipă care comunică deschis și învață din fiecare caz devine mai solidă.

Privind în urmă, parcursul profesional seamănă cu o călătorie pe un traseu necunoscut, pe care am ales să îl urmez cu încredere. Drumul m-a purtat de la primele intervenții în sala de operație la coordonarea unei echipe, de la activitatea didactică la întâlnirea foștilor elevi deveniți colegi și la satisfacția de a-i vedea profesioniști.

Participarea la proiecte și schimburi de experiență naționale și internaționale mi-a deschis perspective noi și mi-a oferit ocazia de a-mi dezvolta constant cunoștințele și abilitățile. Aceste experiențe, alături de pasiunile pentru muzică, fotografie și teatru, m-au ajutat să-mi dezvolt empatia, răbdarea și atenția la detalii.

Fiecare situație dificilă depășită a adus nu doar experiență profesională, ci și confirmarea că drumul ales este cel potrivit.

Alături de profesori, colegi și mentori, mama a rămas un reper important în formarea mea, un exemplu de seriozitate și respect față de pacient.

După 33 de ani, parcursul continuă, iar rezultatul se vede într-o echipă care funcționează, pacienți tratați în siguranță și generații de asistenți pe care am avut onoarea să îi formez.