Monica Cecilia Hăbuc este asistent medical licențiat și asistent-șef al Secției Clinice Medicina Muncii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. În activitatea ei, îmbină coordonarea echipei cu atenția constantă pentru siguranța pacientului și calitatea îngrijirilor, asigurând continuitate, ordine și respectarea procedurilor. În paralel, colaborează cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” (UVVG) din Arad, unde contribuie la formarea viitorilor asistenți medicali, și este tutore de practică pentru elevii Școlii sanitare postliceale, susținând dezvoltarea competențelor clinice și a conduitei profesionale încă din perioada de pregătire.
Cum pregătiți noii asistenți, prin activitatea de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și ca tutore de practică la Școala sanitară postliceală, astfel încât să intre în profesie cu deprinderi sigure, gândire clinică și o comunicare respectuoasă cu pacientul?
În activitatea mea didactică, atât la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, cât și ca tutore de practică la Școala sanitară postliceală, încerc să formez viitori asistenți medicali care să intre în profesie nu doar cu bune cunoștințe teoretice, ci și cu deprinderi sigure, gândire clinică și respect autentic față de pacient.
Pun accent pe învățarea corectă a tehnicilor, pe respectarea protocoalelor și pe atenția la detalii, pentru că siguranța pacientului este esențială.
La fel de importantă este comunicarea. Le spun mereu că un asistent medical bun nu este definit doar de ceea ce știe să facă, ci și de felul în care se apropie de pacient: cu respect, răbdare, discreție și empatie. Încerc să fiu pentru ei nu doar formator, ci și model de conduită profesională, astfel încât să intre în profesie bine pregătiți, siguri pe ei și conștienți de valoarea și responsabilitatea acestei vocații.
Cum v-a influențat participarea la congresele din Montreal și Helsinki, unde ați prezentat e-postere, modul de a lucra în secție și de a transmite echipei bune practici și o gândire bazată pe dovezi?
Participarea la Congresele internaționale din Montreal și Helsinki a însemnat foarte mult pentru mine. Au fost experiențe care m-au îmbogățit profesional, dar care m-au și reconfirmat în valorile acestei profesii.
La Montreal am simțit puterea comunității profesionale și importanța solidarității între asistenții medicali, dar și nevoia de a rămâne deschiși la inovație, la învățare și la o îngrijire privită în mod holistic.
La Helsinki, participarea cu lucrarea despre sănătatea lucrătorilor medicali mi-a întărit convingerea că atunci când avem grijă de cei care îngrijesc, creștem și siguranța, și calitatea îngrijirii oferite pacientului.
M-am întors din aceste experiențe cu o perspectivă mai largă, cu mai multă încredere în valoarea profesiei noastre și cu dorința de a transmite echipei bune practici, idei actuale și o gândire tot mai bine ancorată în dovezi și în responsabilitate profesională.
Ce criterii folosiți când formați sau reasamblați echipa pe ture la local de muncă, ca să păstrați echilibrul între competențe, încărcare și calitatea îngrijirii?
Atunci când formez echipa pe ture, urmăresc întotdeauna un echilibru între competențe, încărcarea de lucru și calitatea îngrijirii. Încerc ca în fiecare tură colegii să se completeze bine profesional, astfel încât pacientul să beneficieze de îngrijire sigură, atentă și eficientă.
În același timp, consider foarte important respectul față de echipă. Pe cât posibil, țin cont de dorințele colegilor de a avea liber în anumite zile, încerc să echilibrez numărul de ore, astfel încât nimeni să nu se simtă defavorizat și acord atenție solicitărilor privind concediile de odihnă.
O echipă funcționează cu adevărat bine atunci când există nu doar organizare și responsabilitate, ci și corectitudine, dialog și respect reciproc. Iar atunci când oamenii se simt susținuți, acest lucru se reflectă firesc în calitatea îngrijirii oferite pacientului.
Cum organizați fluxul de lucru astfel încât evaluările și îngrijirile să rămână coerente, chiar și în perioade aglomerate?
În perioadele aglomerate, încerc să păstrez un flux de lucru clar și coerent prin stabilirea corectă a priorităților, o bună repartizare a sarcinilor și o comunicare permanentă în echipă. Este esențial ca evaluările și îngrijirile să se desfășoare organizat, astfel încât pacientul să beneficieze, în continuare, de atenție și siguranță.
Un sprijin important în acest proces îl reprezintă foarte buna colaborare cu medicii secției. Atunci când există comunicare eficientă și încredere reciprocă, putem răspunde mai bine nevoilor pacienților și putem menține continuitatea îngrijirii, chiar și în momentele cele mai solicitante.
Sunt de părere că organizarea, colaborarea și responsabilitatea comună sunt cele care susțin calitatea îngrijirii, indiferent de ritmul de lucru.
Ce vă ajută cel mai mult să păstrați motivarea și stabilitatea echipei, mai ales când apar situații dificile sau presiune crescută?
Cred că motivarea și stabilitatea echipei se păstrează în primul rând prin relațiile bune dintre noi. Avem o legătură bazată pe încredere, prietenie și înțelegere, inclusiv în afara programului de lucru, iar acest lucru ne ajută mult în perioadele dificile.
Când oamenii se respectă, comunică deschis și știu că se pot baza unii pe alții, gestionează mai bine presiunea și rămân uniți. Consider că o echipă stabilă se construiește nu doar prin muncă, ci și prin sprijin uman autentic.
