Bucureștiul a găzduit, în perioada 21–22 aprilie 2026, un atelier regional dedicat consolidării capacității personalului din sănătate, organizat în cadrul Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est (SEEHN). Evenimentul a reunit experți internaționali, factori de decizie și reprezentanți ai profesiilor de îngrijire, într-un demers comun de a integra principiile bazate pe înțelegerea traumei în funcționarea sistemelor de sănătate.
Atelierul a fost organizat de Secretariatul SEEHN și Centrul Regional de Dezvoltare în Sănătate pentru Asistenți medicali și Moașe, fiind găzduit de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, în parteneriat cu inițiativa „Diaspora pentru Sănătate” din Regatul Unit.
Tema centrală a întâlnirii a vizat integrarea conceptului de „înțelegerea traumei” ca o competență sistemică, nu doar ca abordare clinică, cu implicații directe asupra modului în care sunt organizate serviciile, gestionate resursele umane și formulate politicile de sănătate. În acest context, atelierul a pus accent pe rolul leadershipului instituțional și pe necesitatea adaptării mecanismelor de decizie pentru a preveni efectele negative ale traumelor asupra pacienților și personalului.
Lucrările atelierului au fost deschise de Mircea Timofte, președintele Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, de Claudiu Damian, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, precum și de Tatiana Păduraru, șeful Secretariatului Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est. În intervențiile lor, aceștia au subliniat importanța cooperării regionale și internaționale în dezvoltarea competențelor personalului medical, precum și necesitatea integrării abordărilor bazate pe înțelegerea traumei în politicile și practicile sistemelor de sănătate.
Un rol central în cadrul atelierului l-a avut Dr. Nistor Becia, expert afiliat Societății Britanice de Psihologie și decorat cu Ordinul Imperiului Britanic, care a facilitat sesiunile de lucru și a oferit o perspectivă aplicată asupra modului în care înțelegerea traumei poate fi integrată la nivel de sistem. Contribuția sa, oferită pe bază voluntară, s-a înscris în valorile inițiativei Diaspora pentru Sănătate, orientate spre transfer de expertiză și colaborare transnațională.
Prima zi a atelierului a fost dedicată înțelegerii proceselor decizionale bazate pe înțelegerea traumei la nivel sistemic. Sesiunea principală a prezentat experiența Regatului Unit, cu accent pe integrarea acestor principii în organizarea serviciilor, în protocoalele operaționale și în managementul resurselor umane. Au fost analizate riscurile generate de absența unei astfel de abordări, inclusiv apariția stresului organizațional și a fenomenelor de retraumatizare.
În cadrul sesiunilor tematice, participanții au discutat aplicarea acestor principii în leadership și management, diferențele dintre nivelurile clinic, managerial și de politici publice, precum și modalitățile prin care conceptele pot fi transpuse în proceduri instituționale. Discuțiile ghidate au evidențiat faptul că deciziile aparent neutre pot avea efecte semnificative asupra stării de bine a personalului și asupra siguranței pacientului.
Un moment relevant al primei zile a fost dedicat analizei relației dintre sistem și individ, sub tema „De la principiu la practică: unde sistemele sprijină și unde pot genera efecte negative”. Această abordare a permis identificarea unor situații concrete în care structurile organizaționale contribuie, uneori involuntar, la crearea unor medii de lucru stresante.
A doua zi a atelierului a avut un caracter aplicat, concentrându-se pe implementarea practică și pe adaptarea regională a conceptelor discutate. Programul a inclus un studiu de caz din Regatul Unit, care a ilustrat utilizarea abordărilor bazate pe înțelegerea traumei în furnizarea serviciilor medicale, cu accent pe starea de bine a personalului, siguranța pacientului și capacitatea organizațională de răspuns în situații de presiune.
Un alt punct central al dezbaterilor l-a constituit identificarea momentelor din procesul decizional care nu integrează perspectiva înțelegerii traumei. Participanții au lucrat în grupuri pentru a analiza situații în care sistemele pot genera, fără intenție, stres suplimentar sau retraumatizare, precum și pentru a propune soluții adaptate diferitelor contexte naționale.
În continuare, discuțiile s-au concentrat asupra aplicabilității regionale în cadrul SEEHN. Au fost identificate nevoi comune de formare, bariere legislative și instituționale, dar și oportunități de colaborare cu parteneri din Israel și Regatul Unit. De asemenea, au fost propuse proiecte pilot și inițiative comune, menite să susțină implementarea acestor principii la nivel regional.
Sesiunea finală, dedicată tranziției de la învățare la acțiune, a vizat formularea unor propuneri concrete de continuare a colaborării, dezvoltarea de module avansate de formare și realizarea unor studii de caz regionale. Aceste direcții urmăresc consolidarea unei abordări coerente și sustenabile în integrarea înțelegerii traumei în sistemele de sănătate din Europa de Sud-Est.
Evenimentul s-a încheiat cu concluzii formulate de reprezentanții SEEHN și ai Ordinului Asistenților Medicali din România, care au reafirmat angajamentul pentru dezvoltarea profesională continuă și pentru întărirea cooperării regionale. Atelierul a evidențiat necesitatea unei schimbări de paradigmă, în care înțelegerea traumei devine parte integrantă a culturii organizaționale și a proceselor decizionale din sănătate.
Prin tematica abordată și prin nivelul de expertiză implicat, atelierul de la București a contribuit la conturarea unui cadru comun de acțiune la nivel regional, orientat spre sisteme de sănătate mai adaptate nevoilor reale ale pacienților și ale profesioniștilor din domeniu.
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti,