#42 Marieta-Liliana Stalenoi | Asistent medical principal, Spitalul Județean de Urgență Tulcea

Marieta-Liliana Stalenoi este asistent medical principal de medicină generală în cadrul Spitalului Județean de Urgență Tulcea, activând în UPU Sulina. În activitatea sa, gestionează cu responsabilitate situațiile de urgență și contribuie la continuitatea îngrijirii pacienților. Parcursul său profesional reflectă implicare, echilibru și atenție constantă față de nevoile celor pe care îi îngrijește.

Ce v-a determinat să alegeți profesia de asistent medical și cum ați ajuns să lucrați în cadrul UPU Sulina?

La 20 de ani am ales să îmi continui studiile, dând examen de admitere la Școala Postliceală Sanitară, pentru profesia de asistent medical generalist. Nu știam mai nimic despre medicină, spitale, boli, nu știam cât de mult te solicită această profesie, cât de mult te consumă, dar eram încântată de respectul și aprecierea de care aveau parte asistenții medicali din mica localitate în care locuiam. Nu am greșit în alegerea pe care am făcut-o, vreau să cred că și acum cadrele medicale se bucură de respect și apreciere. Cel mai important este că școala pe care am absolvit-o m-a învățat cum să trăiesc: sănătos, corect și cinstit. Am înțeles că sănătatea este cea mai de preț valoare, sănătatea nu o poți monetiza! Ajutându-i pe ceilalți să-și păstreze sănătatea sau să o recâștige îmi creează o stare de mulțumire personală.

Școala pe care am absolvit-o mi-a oferit o profesie. O profesie care are rădăcini în antichitate și care are viitor, nu cred că va dispărea vreodată, inteligența artificială nu ne poate înlocui! Unitatea de Primiri Urgențe Sulina este o instituție tânără, fiind înființată în urmă cu 14 ani, după închiderea în 2011 a Centrului de Sănătate Sulina, care a asigurat asistența medicală populației din Delta Dunării pentru o perioadă lungă de timp și în cadrul căruia am lucrat timp de 15 ani și unde am pus în practică cunoștințele dobândite în școală, m-am perfecționat de-a lungul timpului și am atins maturitatea meseriei.

Datorită contextului neprielnic socio-economic și personal de la acea vreme (2011) nu am putut părăsi localitatea pentru a-mi schimba locul de muncă rămânând și încadrându-mă într-o nouă structură care a fost aleasă pentru populația din această zonă. Deci pot spune că într-un fel nu am ales locul, ci locul m-a ales.

Cum descrieți experiența de zi cu zi în activitatea din UPU și ce presupune aceasta din punct de vedere uman și profesional?

Activitatea zilnică din UPU presupune asistență medicală pentru toate persoanele care se prezintă în cadrul unității noastre, adulți și copii, cu diferite afecțiuni, fiind înregistrați, triați, monitorizați, investigați, tratați sau trimiși în funcție de gravitate, către unități sanitare superioare ca și competență, cu ambulanța navală sau elicopter.

Din punct de vedere profesional, activitatea din UPU este intensă și provocatoare datorită diversității cazurilor a căror rezolvare presupune cunoștințe solide, anduranță fizică și psihică, empatie și capacitatea de a lua decizii sub presiune. Munca în UPU oferă posibilitatea de a întâlni o mare diversitate de cazuri medicale de toate tipologiile, de la plăgi minore, la nașteri sau cazuri care necesită intervenții chirurgicale, situații care te provoacă profesional de-a lungul anilor, dar datorită cărora dobândești experiență.

Din punct de vedere uman se resimte oboseala fizică datorată solicitării permanente dar și mulțumirea că ai ajutat, ai alinat durerea cuiva, ai participat mai mult sau mai puțin ca oamenii aflați în suferință să își recapete integritatea fizică și mai ales demnitatea.

Care sunt momentele care v-au marcat cel mai mult în relația cu pacienții și ce ați învățat din ele?

În profesia de asistent medical relația cu pacienții este foarte importantă. Pe aceasta se bazează o parte din reușita tratamentului. O relație bună cu pacienții bazată pe încredere, empatie și comunicare, adaptate la nevoile pacienților face diferența între reușită și eșec. Abilitățile de comunicare se câștigă în timp, se antrenează cu fiecare caz în parte. Am învățat de-a lungul anilor că fiecare pacient este unic, devine vulnerabil în unitatea medicală și trebuie să-i restabilești încrederea în sine și în actul medical și să-l faci să participe activ la actul de vindecare. De multe ori iau decizii încercând să mă pun în locul pacientului, văzând care ar fi măsurile cele mai bune pentru a rezolva cazul, ca și când aș lua hotărârea pentru mine.

Momentele care m-au marcat au fost acele cazuri când cu toate resursele tehnice și umane folosite situația nu a avut o evoluție favorabilă și a survenit decesul. Când este vorba despre copii, sentimentul de neputință este mare iar întrebările pe care ți le pui mai apoi, sunt multe. În aceeași măsură sunt marcată de puterea de luptă pe care o au pacienții oncologici care înving boala, de lupta lor permanentă cu destinul, dovedind că se poate, că există vindecare și în situații extreme.

Decesul și supraviețuirea mă fac să cred că profesia pe care am ales-o este importantă, că are un impact covârșitor asupra vieții, că putem influența în bine viața oamenilor.

Cum reușiți să păstrați echilibrul între implicarea emoțională și nevoia de a lua decizii rapide și corecte?

Luarea unor decizii rapide și corecte este o calitate esențială a celor care lucrează în UPU. O decizie rapidă și corectă face diferența în multe situații și este influențată și de echipa cu care lucrezi, de modul cum răspund cerințelor tale, de gradul de profesionalism și capacitatea lor de colaborare. Implicarea emoțională trece în plan secund: sprijini psihic pacientul, ești alături de el, înțelegi implicațiile stării de fapt, dar încerci să nu influențezi negativ luarea deciziilor corecte.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiți alături de pacient într-un moment de vulnerabilitate și cum credeți că influențează acest lucru actul medical?

Înainte de a fi consultat de medic, faptul că stau de vorbă cu pacienții, aflu problema medicală pentru care au venit, le explic ce va urma, „îndulcește” puțin starea lor psihică, devin mai încrezători și mai cooperanți, echipa medicală putând acționa corespunzător, având mai multe șanse de succes.

Succesul se află acolo unde se întâlnesc pregătirea și oportunitatea!