Tema laboratorului: Prevenirea riscurilor psihosociale, protejarea sănătății mintale și îmbunătățirea condițiilor de muncă în sectorul sanitar
Reuniunea organizată de Biroul Regional pentru Europa al OMS, în cadrul inițiativei Nursing Action, finanțată de Uniunea Europeană, a analizat politicile europene de prevenire a riscurilor psihosociale și măsurile necesare protejării personalului medical. Intervențiile au evidențiat necesitatea unor schimbări în organizarea muncii, a implicării conducerii instituțiilor sanitare și a consolidării dialogului social.
Margrieta Langins, reprezentantă a OMS Europa, a prezentat principalele provocări privind condițiile de muncă și retenția asistenților medicali, în contextul Cadrului de acțiune privind personalul din domeniul sănătății și îngrijirilor 2023-2030. Datele prezentate indică faptul că aproximativ unul din trei medici și asistenți medicali raportează simptome de depresie sau anxietate, iar peste 10% au raportat gânduri de suicid sau autovătămare. Printre factorii de risc se numără suprasolicitarea, turele de noapte, violența, hărțuirea și nesiguranța locului de muncă.
OMS a recomandat politici de toleranță zero față de violență, programe de lucru previzibile, limitarea orelor suplimentare, acces la sprijin psihologic confidențial și responsabilizarea managementului pentru condițiile de muncă.
Maren Hopfe, reprezentantă a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), a explicat că riscurile psihosociale sunt asociate în principal cu suprasolicitarea, autonomia profesională redusă, dezechilibrul dintre efort și recompensă, insecuritatea profesională și comportamentele abuzive. Au fost prezentate standardele internaționale relevante, inclusiv Convențiile OIM nr. 155, 187 și 190, precum și Convenția nr. 149 privind personalul de îngrijire.
Prevenirea trebuie să urmărească identificarea pericolelor, evaluarea expunerii, intervenția asupra cauzelor organizaționale și monitorizarea rezultatelor. Participarea lucrătorilor și dialogul social trebuie integrate în toate aceste etape.
Stavroula Leka, profesor la Universitatea Lancaster și președinta Academiei Europene de Psihologie a Sănătății Ocupaționale, a prezentat rezultatele unei analize comparative a reglementărilor din cele 27 de state membre ale UE. Potrivit datelor prezentate, 19 state dispun de legislație referitoare la riscurile psihosociale, însă numai șase le definesc explicit. Totodată, 29% dintre lucrătorii europeni declară probleme de stres, depresie sau anxietate asociate activității profesionale.
A fost evidențiat decalajul dintre existența reglementărilor și aplicarea lor efectivă. Printre direcțiile propuse se numără stabilirea unor standarde minime comune, clarificarea responsabilităților angajatorilor și integrarea prevenirii riscurilor psihosociale în politicile de sănătate și securitate în muncă.
Nodlaig Carroll, reprezentantă a Health Service Executive (HSE) din Irlanda, a prezentat un model instituțional de gestionare a riscurilor psihosociale bazat pe evaluări standardizate, formarea managerilor, consultarea angajaților și intervenții la nivelul echipelor. Instrumentul Work Positive permite identificarea factorilor de stres și orientarea măsurilor preventive. Peste 1.600 de manageri au finalizat formarea online, însă capacitatea de intervenție specializată rămâne limitată. Modelul urmărește prevenirea cauzelor stresului, nu culpabilizarea angajaților.
Lill Sverresdatter Larsen, președinta Organizației Asistenților Medicali din Norvegia, a prezentat rolul cooperării tripartite între autorități, angajatori și sindicate în îmbunătățirea legislației și a condițiilor de muncă. Un sondaj în rândul a peste 12.700 de asistenți medicali și moașe a arătat că numai 19% consideră că la locul lor de muncă există elementele fundamentale ale unui sistem funcțional de sănătate și securitate în muncă. Experiența norvegiană arată că adoptarea normelor trebuie însoțită de resurse, aplicare și evaluare.
Adam Rogalewski, reprezentant al Federației Sindicatelor Europene ale Serviciilor Publice (EPSU), și Leonie Martin, reprezentantă a Asociației Europene a Angajatorilor din Sectorul Spitalicesc și Sanitar (HOSPEEM), au subliniat importanța dialogului social în îmbunătățirea condițiilor de muncă. Adam Rogalewski a insistat asupra învățării reciproce și a schimbului de experiență. Negocierea și colaborarea dintre reprezentanții angajaților și ai angajatorilor sunt necesare pentru identificarea unor soluții comune privind riscurile psihosociale și sănătatea mintală la locul de muncă.
Mesajul comun al intervențiilor a fost că protejarea sănătății mintale a personalului medical necesită prevenirea riscurilor la sursă, prin organizarea adecvată a muncii, evaluarea periodică a condițiilor profesionale, implicarea conducerii și participarea efectivă a angajaților. Măsurile individuale de sprijin sunt utile, dar nu pot înlocui schimbările organizaționale.
Pentru OAMGMAMR, reuniunea oferă repere pentru promovarea unor politici de prevenire a suprasolicitării și violenței la locul de muncă, susținerea dialogului cu autoritățile și angajatorii, valorificarea experiențelor europene și încurajarea evaluării sistematice a riscurilor psihosociale în unitățile sanitare. Prioritatea este transformarea principiilor și reglementărilor în îmbunătățiri verificabile ale condițiilor de exercitare a profesiei.

