Data: 8 iulie 2026, ora 11:00
Locație: Sala Senatului, Universitatea Româno-Americană
Masa rotundă a fost organizată de Universitatea Româno-Americană, în parteneriat cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR).
Dezbaterile au fost moderate de Mariana Zazu, Șef al Departamentului Cercetare și Inovare al OAMGMAMR, care a asigurat desfășurarea dialogului într-un format interactiv și orientat către identificarea direcțiilor de dezvoltare a profesiei.
Prin intervențiile și sintezele formulate pe parcursul dezbaterii, moderatorul a facilitat conexiunea dintre perspectivele mediului universitar, ale organizației profesionale, ale autorităților, ale unităților sanitare și ale organizațiilor de pacienți, evidențiind relația dintre transformările sistemului de sănătate, dezvoltarea competențelor profesionale și necesitatea consolidării educației universitare.
Sintezele realizate la finalul fiecărei secțiuni au evidențiat faptul că evoluția profesiei de asistent medical este strâns legată de dezvoltarea competențelor, de practica bazată pe dovezi, de leadership, de cercetare și de colaborarea dintre universități și sistemul de sănătate, concluzionând că investiția în educația universitară reprezintă o investiție în calitatea îngrijirilor și în siguranța pacientului.
Evenimentul a fost deschis de Domnul Prof. Univ. Dr. Habil. Costel Negricea, Rectorul Universității Româno-Americane, care a prezentat viziunea instituției privind dezvoltarea unui program universitar modern, orientat către formarea unor profesioniști capabili să răspundă provocărilor actuale și viitoare ale sistemului de sănătate.
În cadrul intervențiilor introductive a fost evidențiat faptul că valorile fundamentale ale Universității Româno-Americane – colaborarea, responsabilitatea, integritatea și curiozitatea – se regăsesc în valorile definitorii ale profesiei de asistent medical și constituie repere esențiale în formarea viitorilor profesioniști.
S-au evidențiat următoarele aspecte:
1. Statusul actual al resursei umane în asistența medicală din România
Dezbaterile au fost precedate de prezentarea susținută de Dr. Teodor Cristian Blidaru, intitulată „Resursa umană în asistența medicală din România – Dimensiune, structură și dinamica mobilității profesionale”, bazată pe rezultatele studiului național PERFORM (2026).
Analiza a evidențiat principalele provocări privind dezvoltarea profesiei, subliniind predominanța formării postliceale în România, în contrast cu tendințele europene de integrare a profesiei în învățământul superior. Totodată, au fost prezentate date privind mobilitatea profesională și retenția resursei umane, care indică o creștere îngrijorătoare a ieșirilor din sistem în rândul asistenților medicali tineri, evidențiind necesitatea unor politici orientate către dezvoltarea carierei, îmbunătățirea mediului organizațional și creșterea oportunităților de dezvoltare profesională.
Rezultatele studiului au arătat, de asemenea, existența unei cereri semnificative pentru dezvoltarea și actualizarea programelor de formare, majoritatea respondenților exprimând nevoia unor programe de specializare adaptate realităților actuale ale practicii clinice. În acest context, inițiativa Universității Româno-Americane de dezvoltare a unui program universitar de licență în Asistență Medicală Generală a fost prezentată ca un răspuns la nevoile identificate în cadrul studiului și la tendințele de dezvoltare ale profesiei.
Pornind de la aceste rezultate, dezbaterile s-au concentrat asupra modului în care educația universitară, parteneriatele dintre universități și unitățile sanitare, dezvoltarea competențelor și crearea unor oportunități reale de carieră pot contribui la consolidarea profesiei și la retenția resursei umane în sistemul de sănătate.
2. Transformările profesiei și noile competențe
Participanții au evidențiat faptul că schimbările demografice, îmbătrânirea populației, creșterea prevalenței bolilor cronice și dezvoltarea tehnologiilor medicale determină o transformare profundă a rolului asistentului medical.
În acest context, profesia presupune competențe din ce în ce mai complexe, care depășesc dimensiunea tehnică și includ evaluarea clinică, comunicarea interdisciplinară, coordonarea îngrijirilor, educația pacientului și contribuția activă la siguranța pacientului.
3. Rolul organizației profesionale în dezvoltarea competențelor și a educației universitare
În intervenția sa, Mircea Timofte, Președintele OAMGMAMR, a evidențiat faptul că evoluția profesiei de asistent medical trebuie analizată în contextul transformărilor majore care au loc la nivelul sistemelor europene de sănătate. Acesta a subliniat că politicile europene promovează dezvoltarea competențelor avansate și extinderea autonomiei profesionale a asistenților medicali, tendințe reflectate deja și în cadrul legislativ din România.
Președintele OAMGMAMR a arătat că îmbătrânirea populației și creșterea prevalenței bolilor cronice determină dezvoltarea unor noi modele de furnizare a îngrijirilor, orientate către comunitate și domiciliu. În numeroase state europene, precum Spania și Italia, asistenții medicali cu pregătire avansată beneficiază deja, în baza unor protocoale clinice, de competențe extinse, inclusiv posibilitatea prescrierii anumitor tratamente, contribuind astfel la creșterea accesului pacienților la servicii de sănătate și la eficientizarea sistemului.
În acest context, domnul Timofte a apreciat înființarea programului de licență în Asistență Medicală Generală al Universității Româno-Americane ca un demers strategic pentru dezvoltarea profesiei, capabil să completeze și să diversifice oportunitățile de formare universitară ale asistenților medicali. Totodată, a evidențiat că această inițiativă trebuie privită ca parte a unui parcurs educațional mai amplu, următoarea etapă fiind dezvoltarea, în parteneriat dintre OAMGMAMR și Universitatea Româno-Americană, a unor programe postuniversitare dedicate absolvenților, care să permită dezvoltarea competențelor avansate și răspunsul la noile cerințe ale sistemului de sănătate.
De asemenea, în mesajul său, Președintele OAMGMAMR a subliniat că dezvoltarea profesiei presupune mai mult decât reglementarea exercitării acesteia. Ea înseamnă promovarea excelenței profesionale, susținerea educației universitare și postuniversitare, dezvoltarea competențelor pe tot parcursul vieții profesionale, promovarea practicii bazate pe dovezi și încurajarea cercetării și inovării în îngrijirile medicale. În acest sens, parteneriatul dintre universități, organizațiile profesionale și unitățile sanitare reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru formarea unei noi generații de asistenți medicali, pregătiți să răspundă provocărilor unui sistem de sănătate aflat într-o continuă transformare.
4. Dezvoltarea profesiei și rolul educației universitare
Prof. Crin Marcean, reprezentant al Școlii Postliceale Sanitare „Fundeni”, a făcut referire la cele șapte postulate formulate de Florence Nightingale, subliniind în mod deosebit importanța existenței unei structuri profesionale și organizaționale autonome a asistenților medicali, independentă de profesia medicală, ca element fundamental pentru consolidarea identității profesionale.
Totodată, acesta a susținut necesitatea consolidării educației universitare prin implicarea activă a asistenților medicali în formarea viitoarelor generații, exprimând ideea că asistenții medicali trebuie formați de asistenți medicali, în parteneriat cu universitățile și celelalte profesii din domeniul sănătății.
Un alt aspect important al intervenției a vizat parcursul dificil al asistenților medicali către o carieră universitară. Deși criteriile academice de promovare sunt identice cu cele aplicabile celorlalte categorii profesionale, asistenții medicali nu beneficiază în prezent de o revistă științifică națională dedicată nursingului, care să faciliteze publicarea rezultatelor cercetării și dezvoltarea carierei academice. În acest context, a fost exprimată oportunitatea dezvoltării unei astfel de reviste prin colaborarea dintre OAMGMAMR și Universitatea Româno-Americană.
5. Leadership, cercetare și parteneriate
Dr. Cristina Berteanu, Director Medical al Memorial România, a evidențiat rolul esențial al asistentului medical în echipa multidisciplinară și a subliniat contribuția acestuia în cadrul studiilor clinice, unde asistenții medicali participă activ atât la desfășurarea cercetării, cât și la asigurarea calității procesului de îngrijire și a siguranței participanților.
Reprezentantul Grupului Monza Ares a evidențiat importanța dezvoltării unor parteneriate solide între universități și unitățile sanitare, atât publice, cât și private, oferind exemplul colaborării existente între o unitate medicală din Italia și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, ca model de integrare a educației universitare cu practica clinică.
6. Competențe, mentorat și dezvoltare profesională
Dana Gheorghe, Director de Îngrijiri al Spitalului Clinic Colentina, a subliniat că pregătirea viitorilor asistenți medicali trebuie să urmărească dezvoltarea atât a competențelor tehnice, cât și a competențelor non-tehnice, acestea contribuind la creșterea nivelului de siguranță a pacientului și la consolidarea încrederii profesionale a asistenților medicali.
Aceasta a evidențiat complexitatea tot mai mare a îngrijirilor și necesitatea pregătirii profesioniștilor pentru gestionarea situațiilor critice și de urgență.
Elena Ștefan, Director de Îngrijiri al Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa”, a evidențiat importanța leadershipului la punctul de îngrijire, subliniind că fiecare asistent medical poate contribui la dezvoltarea echipei și la îmbunătățirea practicii clinice.
De asemenea, a atras atenția asupra necesității valorificării resursei umane deja implicate în formarea elevilor din școlile postliceale sanitare, prin integrarea acesteia în viitoarele programe universitare, precum și asupra rolului mentoratului și al modelelor profesionale în dezvoltarea noilor generații de asistenți medicali.
7. Perspectiva pacientului
Radu Gănescu, Președintele COPAC, a prezentat perspectiva pacientului asupra îngrijirilor medicale, subliniind că dezvoltarea terapiilor personalizate și țintite determină apariția unor nevoi crescute de informare și orientare.
Acesta a evidențiat rolul asistentului medical ca ghid al pacientului pe parcursul experienței bolii, subliniind importanța flexibilității profesionale și a competențelor de comunicare și educație pentru sănătate. Totodată, a remarcat că asistenții medicali au un rol esențial în susținerea pacienților și a familiilor acestora, reamintindu-le că există viață după boală, iar recuperarea și reintegrarea reprezintă obiective la fel de importante ca tratamentul propriu-zis.
8. Managementul calității și responsabilitatea profesională
Constanța Tăiatu, consilier în cadrul ANMCS, a apreciat că masa rotundă a reprezentat un exemplu de bună practică prin reunirea celor trei dimensiuni esențiale ale dezvoltării profesiei, sintetizate sub forma conceptului „cei trei I”:
Intercultural, prin dialogul dintre instituții și organizații cu experiențe și perspective diferite;
Interdisciplinar, prin participarea reprezentanților mediului universitar, ai organizației profesionale, ai autorităților, ai unităților sanitare, ai organizațiilor de pacienți și ai mediului privat;
Internațional, prin promovarea modelelor de bună practică și a colaborărilor internaționale.
Totodată, aceasta a atras atenția asupra importanței respectării limitelor de competență profesională, subliniind că nivelul competenței profesionale este direct corelat cu siguranța pacientului și cu reducerea riscului de malpraxis.
În intervenția sa a evidențiat și rolul managementului organizațional în asumarea responsabilității privind dezvoltarea competențelor profesionale și crearea unui mediu favorabil practicii de calitate.
Un mesaj important transmis a fost acela că resursa umană reprezintă cel mai valoros capital al unei organizații sanitare, iar investițiile în educație, dezvoltare profesională și retenția personalului generează beneficii durabile pentru organizații, profesioniști și pacienți.
Dezbaterile au evidențiat un consens privind necesitatea dezvoltării unui model modern de formare universitară, construit în jurul competențelor profesionale, al practicii bazate pe dovezi, al leadershipului și al colaborării dintre universități și sistemul de sănătate.
Printre principalele direcții formulate în cadrul mesei rotunde se numără:
În încheiere, participanții au subliniat că investiția în educația universitară a asistenților medicali reprezintă o investiție strategică în calitatea îngrijirilor, siguranța pacientului și sustenabilitatea sistemului de sănătate, iar convergența dintre valorile Universității Româno-Americane – colaborare, responsabilitate, integritate și curiozitate – și valorile fundamentale ale profesiei creează premisele dezvoltării unei noi generații de profesioniști pregătiți să răspundă provocărilor medicinei moderne.
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti,