Prima vizită de lucru din cadrul proiectului “Schimb de bune practici: elaborarea și completarea planului de îngrijiri”
Platforma cursuri EMC Hotărâri ale Consiliului naţional
Bibliotecă OnlineOAMGMAMR membru ICNProgramul de revalorizare informatii utilePreședinția Consiliului UE 2019

Buletin de știri | Consiliul European al Asistenților Medicali

Distribuiți pe Facebook Twitter
Publicat pe 30 Iunie 2022
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este image.png

CUPRINS

·       Sănătatea mintală a asistenților medicali spanioli care au lucrat în timpul pandemiei COVID-19 : un studiu transversal

·      Asistenții medicali maltezi poartă “doliu” pentru deficitul de personal

·       Pentru a-și atinge obiectivele privind recrutarea, Marea Britanie recrutează asistenți medicali din țările care prezintă deja deficit de personal 

·      Noua strategie paneuropeană menită să transforme îngrijirile primare din întreaga regiune  

Sănătatea mintală a asistenților medicali spanioli care au lucrat în timpul pandemiei COVID-19: un studiu transversal

La data de 11 iunie 2022, Leticia San Martin-Rodriguez PhD, RN, Paula Escalda-Hernandez PhD, RN, Nelia Soto-Ruiz PhD, RN, Marta Ferraz-Torres PhD, RN, Irati Rodriguez-Matesanz RN și Cristina Garcia-Vivar PhD, RN, au publicat un studiu transversal în International Nursing Review pentru a explora impactul pandemiei  COVID-19 asupra sănătății  mintale a asistenților medicali care lucrează în centrele de îngrijire primară, secundară și terțiară din  Navarre (Spania).

Lucrătorii din domeniul sănătății, în special asistenții medicali, prezintă un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate mintală, din cauza stresului fără precedent cu care s-au confruntat în timpul pandemiei  COVID-19. Spania se numără printre țările europene cu cea mai mare incidență de COVID 19 și cea mai ridicată rată de mortalitate, și prezintă un deficit de 31% din cifra asistenților medicali, în comparație cu media Uniunii Europene.

Acest studiu transversal a implicat 800 de asistenți medicali înregistrați, din  Navarre, Spania. Au fost folosite patru instrumente standardizate, alături de un chestionar online autoadministrat, pentru a măsura impactul, în termeni de depresie, anxietate, insomnie și tuburare de stres post-traumatic. Pentru raportarea acestui studiu a fost folosită lista de verificare STROBE. Din cei 800 de asistenți medicali, 68% prezentau anumite niveluri de depresie, anxietate, insomnia și stres, iar  38% prezentau simptome moderate sau grave. În cazul celor care au lucrat în unitățile COVID din spitale și în căminele de bătrâni, impactul asupra  sănătății mintale a fost mai mare.

Tensiunea continuă cu care s-au confruntat asistenții medicali, în activitatea lor, în timpul pandemiei  COVID-19, le-a afectat în mod negativ sănătatea mintală.  Acest studiu a constatat că asistenții medicali care au lucrat în secțiile COVID din spitale și în căminele de bătrâni, în timpul pandemiei, au avut rezultate mai proaste în materie de sănătate mintală.  Printre recomandările de politici de asistență medicală se numără nevoia de implementare a programelor de coaching și susținere emoțională pentru a spprijini asistenții medicali din prima linie a pandemiei.  De asemenea, există nevoia urgentă de implementare a programelor naționale de formare pentru consolidarea pregătirii pentru situații de urgență, îmbunătățirea capacității de răspuns și creșterea rezistenței asistenților medicali, la dezastre.

Articolul complet este disponibil aici.

Asistenții medicali maltezi poartă “doliu” pentru deficitul de personal

La data de 21 iunie, aproximativ 4000 de asistenți medicali din cadrul serviciilor de sănătate din Malta și din căminele pentru bătrâni au purtat tricouri negre, în semn de doliu, după ce sindicatul a fost acționat în instanță, din cauza directivelor de soluționare a deficitului grav de personal.  

Potrivit președintelui Sindicatului maltez al moașelor și asistenților medicali, dl Paul Pace, asistenții medicali poartă negru deoarece “Malta este singura țară europeană în care un sindicat este acționat în instanță pentru că a protestat împotriva lipsei de personal.”

Acesta a relatat pentru ziarul Times of Malta că, în loc să obțină ajutor din partea Ministerului Sănătății, pentru abordarea deficitului de asistenți medicali, a fost dat în judecată pentru că s-a pronunțat în favoarea drepturilor asistenților medicali și a intereselor pacientului.  

Cu o săptămână înainte, un judecător, Dl. Ian Spiteri Bailey, a interzis temporar sindicatului asistenților medicali să continuie acțiunile sindicale în toate serviciile de sănătate, după ce a admis o cerere de ordin judecătoresc depusă de autoritățile sanitare.  

Dl. Spiteri Bailey a aprobat cererea depusă de autoritățile sanitare pentru un ordin de interdicție și a comandat ca sindicatul să își oprească acțiunea, până la audierea cazului, în data de  27 iunie.

Sindicatul și-a suspendat acțiunea dar le-a spus asistenților medicali să poate negru în loc de uniforma lor obișnuită, pentru a ține doliu pentru profesie, și ca semn de protest față de  lipsa de acțiune a autorităților.  

Sindicatul a lansat o serie de directive în întregul sector al sănătății, într-o dispută referitoare la cifra personalului. De asemenea, s-a plâns că autoritățile au refuzat să  ia în considereare o cerere de acordare a unei pensii de două treimi fără plafonare, pentru asistenți medicali.

Pe lângă faptul că au refuzat cererea privind pensia neplafonată, autoritățile sanitare au respins și cererea sindcatului, ca orele suplimentare ale asistenților medicali și moașelor să fie impozitate cu 10%, la fel ca și în cazul ofițerilor de poliție.  

Dl. Pace, președintele sindicatului, a declarat că aproape 500 de asistenți medicali au părăsit profesia anul trecut, în principal ca rezultat al unui exod de lucrători străini din domeniul sănătății, care au părăsit Malta după ce li s-au oferit condiții mult mai bune în alte țări. Acesta a argumentat că directivele nu au avut ca scop impactul asupra pacienților, ci răspândirea mesajului că asistenții medicali nu pot continua să facă față cu personal limitat. Acesta a declarat că în unele secții existau unul sau doi asistenți medicali pentru peste 20 de pacienți. Ca rezultat al deficitului, acesta a afirmat că asistenții medicali se confruntă cu acțiuni disciplinare interne pentru greșeli minore sau chiar cu acțiuni penale în cazuri mai grave.  

Pentru a-și atinge obiectivele privind recrutarea, Marea Britanie recrutează asistenți medicali din țări care prezintă deja deficit de personal

Marea Britanie recrutează personal de asistență medicală  dintr-o tremie din țările cu cel mai mare deficit de personal, arată o nouă analiză a  Royal College of Nursing (RCN) . Potrivit unei analize publicate la data de 9 iunie, printre cei care se alătură forței de muncă a asistenilor medicali din Marea Britanie, se numără recruți din 14 țări aflate pe “lista roșie” a celor 47, din care guvernul Marii Britanii insistă să nu fie recrutați în mod activ.  

Cifrele furnizate de Consiliul Asistenților Medicali și Moașelor (NMC) ne arată că asistenții medicali inernaționali reprezintă aproximativ jumătate dintre cei care s-au alăturat profesiei anul trecut-  doar 2% dintre noii asistenți medicali provenind din Uniunea Europeană.  

Acest lucru se întâmplă în contextul în care guvernul britanic se străduiește să își țină promisiunea făcută înainte de alegeri, de a aduce 50000 de asistenți medicali în plus, până la următoarele alegeri generale din 2023.  

RCN a avertizat cu privire la dependența excesivă de personalul de asistență medicală din străinătate, dar a recunoscut rolul important pe care îl joacă asistenții medicali internaționali în NHS și în sistemul  de sănătate britanic.

Secretarul General și Directorul Executiv al RCN, Pat Cullen, a declarat că “Ministerele depind excesiv de asistenții medicali din țările cu deficit grav al forței de muncă. Între timp, lipsa de investiție în personalul britanic- atât cel actual cât și cel viitor- este extrem de îngrijorătoare.“Forța noastră de muncă din domeniul sănătății și al îngrijirilor este  mândră de diversitatea sa. Recrutarea internațională trebuie să fie etică, ireproșabilă și să vină, în același timp cu creșterea investițiilor în educația și profesioniștii din țară .”

Ca răspuns la aceste constatări, Directorul de dezvoltare și ocupare a forței de muncă din cadrul NHS Employers, Caroline Waterfield, a declarat:  “Codul de practică al Guvernului pentru recrutare internațională în cadrul NHS ajută angajatorii să se asigure că respectă practicile etice de recrutare. Cu toate acestea, este important să ținem cont de faptul că persoane din orice țări pot candida pentru un loc de muncă în cadrul NHS, în mod invidiual.  

“Deși recrutarea internațională a jucat un rol valoros în creșterea forței de muncă a asistenților medicali,  acest lucru a fost cuplat cu un accent pe recrutarea în programele universitare de formare a asistenților medicali și în programele de ucenicie pentru absolvenți.

“Stagiile pentru asistenți medicali au avut foarte mare succes, iar angajatorii NHS vor aprecia sprijinul și aprecierea continue, atât față de dezvoltarea acestui model, cât și față de susținerea repartizărilor pentru studenții universitari, în special în mediile comunitare și de sănătate mitală.”

Analiza completă a Royal College of Nursing este disponibilă aici.

Noua strategie paneuropeană menită să transforme îngrijirile primare de sănătate din regiune

La data de 13 iunie, OMS Europa a lansat strategia sa la nivel regional privind îngrijirile primare de sănătate (PHC), stabilind o viziune de transformare a PHC în următorii 10 ani, în baza lecțiilor învățate din pandemia  COVID-19.

În ultimii doi ani, țările au luat măsuri îndrăznețe de adaptare și răspuns la pandemie; multe dintre aceste acțiuni au transformat modul în care sunt furnizate îngrijirie primare către persoanele din comunitățile lor.  Inspirată de aceste acțiuni, noua strategie a fost aprobată de toate cele 53 de țări din Regiunea Europeană, în cadrul celei de-a 71 a sesiune a Comitetului Regional al OMS pentru Europa, din 2021.

Omenii merită îngrijiri de calitate care se adresează nevoilor lor de sănătate, chiar și în mijlocul unei situații de urgență, cum a fost pandemia,” a declarant Dr Natasha Azzopardi-Muscat, Director de politici naționale de sănătate în cadrul OMS/Europa. “Noua noastră strategie se bazează pe ceea ce am văzut în ultimii doi ani – îngrijirile primare furnizând servicii esențiale , răspunzând, în același timp, la nevoile privind COVID19 – să ducem acest lucru mai departe, în următoarele luni și în următorii ani.”

  Recomandări concrete pentru consolidarea PHC

Noua strategie include recomandări clare, concrete, cu privire la modul în care țările își pot consolida sistemele de îngrijiri primare  în viitor.

Variind de la necesitatea de a adapta îngrijirile la nevoile pacienților, prin investiții în pregătirea pentru situații de urgență în unitățile PHC, recomandările se bazează, de asemenea, și pe Programul european de lucru al OMS 2020–2025 – “United Action for Better Health”, prin evidențiarea celor  4 domenii emblematice ale sale și a legăturilor acestora cu PHC: cunoștințe comportamentale, sănătate digitală, imunizare și sănătate mintală.

Pandemia nu numai că ne-a demonstrat importanța îngrijirilor primare; ne-a arătat și cât de repede se poate transforma, ajusta și adapta la nevoile oamenilor, în special a celor mai vulnerabili ,” a afirmat Dr Melitta Jakab, Șef al Centrului European al OMS pentru Îngrijiri primare de sănătate. “Sperăm că această nouă viziune și acest nou mod de lucru ne vor permite să  insuflăm schimbarea și să arătăm rezultate tangibile .”

Strategia OMS/Europa privind îngrijirile primare de sănătate

Distribuiți pe Facebook Twitter
Copyright © 2001 - 2024 Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România. Toate drepturile rezervate.