În data de 17 septembrie 2026, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) a organizat cea de-a VII-a ediție a conferinței dedicate Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, continuând demersul început în 2019 de a aduce anual în atenție siguranța pacientului și temele promovate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Ediția din acest an, desfășurată sub tema „Îngrijire sigură pentru pacienții cu boli cronice”, a reunit reprezentanți ai autorităților, spitalelor, organizațiilor profesionale și ai pacienților.
Pacientul – partener în procesul de îngrijire
Dezbaterile au adus în prim-plan perspectiva pacienților și necesitatea implicării acestora în deciziile privind propria îngrijire. Informarea corectă și completă cu privire la boală, opțiunile de tratament, beneficiile și riscurile este esențială. În egală măsură, pacientul trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima nevoile, valorile și preferințele, de a discuta opțiunile disponibile și de a participa, împreună cu profesioniștii, la luarea deciziilor care îl privesc.

O atenție importantă a fost acordată și educației terapeutice, cu atât mai necesară în cazul bolilor cronice, pentru care o mare parte a gestionării tratamentului și a stării de sănătate are loc la domiciliu. Pacientul are nevoie de cunoștințele și sprijinul necesare pentru a-și gestiona boala și tratamentul, pentru a-și monitoriza starea de sănătate și pentru a recunoaște situațiile în care trebuie să solicite sprijin medical.

Continuitatea îngrijirilor și reducerea fragmentării
Un alt aspect important adus în discuție a fost fragmentarea informației între profesioniști și servicii și lipsa unui traseu clar pentru pacient. Pentru pacienții cu boli cronice care utilizează servicii furnizate la diferite niveluri ale sistemului de sănătate, aceste discontinuități pot genera incertitudine cu privire la ceea ce urmează să facă, cui trebuie să se adreseze și cum trebuie să își continue îngrijirea.
În acest context, a fost evidențiată nevoia de continuitate și coordonare a îngrijirilor, precum și de integrare a serviciilor medicale, sociale și comunitare, astfel încât răspunsul oferit pacienților cu boli cronice să țină seama de complexitatea nevoilor acestora și să reducă fragmentarea serviciilor.
Au fost aduse în atenție și digitalizarea și telemedicina, prin potențialul lor de a facilita accesul și continuitatea îngrijirilor, schimbul de informații și monitorizarea pe termen lung. Valorificarea acestui potențial presupune însă interoperabilitatea datelor și integrarea adecvată a soluțiilor digitale în procesele de îngrijire, cu respectarea cerințelor de siguranță și protecție a datelor.




În cadrul conferinței a fost subliniată, de asemenea, necesitatea ca practicile profesionale și ghidurile utilizate în îngrijirea pacienților cu boli cronice să fie fundamentate pe cele mai bune dovezi științifice disponibile și actualizate periodic, pentru a susține alinierea practicilor la evoluția cunoașterii și la recomandările actuale.
Perspectiva pacientului – proiectul PaRIS
În cadrul evenimentului au fost prezentate și rezultate ale proiectului ANMCS–OECD PaRIS – Patient-Reported Indicator Surveys.
PaRIS aduce în evaluarea serviciilor de sănătate perspectiva pacienților care trăiesc cu afecțiuni cronice, prin informații raportate direct de pacienți privind experiențele acestora în relația cu serviciile de sănătate și rezultatele îngrijirilor. Această perspectivă completează informațiile clinice și administrative și poate contribui la identificarea aspectelor care contează pentru pacienți și la îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate.
Mesajul OAMGMAMR: rolul asistenților medicali și moașelor în siguranța pacientului
În contextul temelor aduse în discuție în cadrul conferinței, mesajul OAMGMAMR a evidențiat rolul esențial al asistenților medicali și moașelor în asigurarea siguranței pacientului și contribuția acestora pe întregul parcurs al îngrijirii.
Pentru pacienții cu boli cronice, nevoia de îngrijire este de lungă durată, se modifică în timp și depășește adesea limitele unei singure instituții sau ale unui singur episod de îngrijire. Asistenții medicali și moașele contribuie la siguranța pacientului prin responsabilitățile profesionale privind evaluarea nevoilor de îngrijire, planificarea, organizarea, furnizarea și evaluarea îngrijirilor. Prin natura activității lor și prin contactul direct cu pacientul, au un rol important în identificarea precoce a riscurilor și a modificărilor stării de sănătate, prevenirea complicațiilor, educația pentru sănătate și continuitatea îngrijirilor.
Mesajul OAMGMAMR a adus în atenție câteva dintre condițiile esențiale pentru furnizarea unor îngrijiri sigure: centrarea îngrijirii pe pacient, continuitatea și coordonarea îngrijirilor, colaborarea multidisciplinară, un mix adecvat de competențe și practica fundamentată pe cele mai bune dovezi științifice disponibile. Competențele clinice trebuie susținute de competențe transversale, precum comunicarea, colaborarea interprofesională, gândirea critică, luarea deciziilor, educația pentru sănătate și utilizarea adecvată a informației și tehnologiilor. Dezvoltarea profesională continuă și transferul dovezilor științifice în practica de zi cu zi sunt, de asemenea, necesare pentru ca profesioniștii să poată răspunde evoluției cunoașterii, tehnologiilor și nevoilor pacienților.
Siguranța pacientului este strâns legată și de siguranța și starea de bine a profesioniștilor din sănătate. Prin urmare, responsabilitatea profesională individuală trebuie susținută de un mediu organizațional care permite o practică sigură, prin resurse adecvate, competențe actualizate, comunicare eficientă, colaborare și o cultură orientată către învățare și îmbunătățire continuă.
Felicităm ANMCS pentru continuitatea acestui demers, ajuns la cea de-a VII-a ediție, care creează, an de an, un spațiu necesar de dialog între autorități, profesioniști, organizații profesionale, furnizori de servicii și pacienți.
Siguranța pacientului nu se limitează la prevenirea unui incident și nici la un singur episod de îngrijire. Pentru pacienții cu boli cronice, aceasta presupune continuitatea și coordonarea îngrijirilor, implicarea pacientului, colaborarea profesioniștilor și servicii capabile să răspundă nevoilor acestora pe termen lung.