Impresiile participantelor la cea de-a 3- a vizită la Consejo General de Enfermeria- Spania, în cadrul proiectului ACCESS

banda sigle ACCESS

„Asigurarea accesului egal la ocupare şi diversificarea oportunităţilor de angajare pe o piaţă inclusivă a muncii, pentru femeile din domeniul sanitar – ACCESS” 

Cod proiect POSDRU/144/6.3/S/128613

Cea de- a treia vizită de lucru la Consejo General de Enfermeria –opinii şi impresii

ale participantelor

 

În perioada 6-10 iulie 2015, a avut loc cea de a treia vizită de lucru pe tema egalităţii de şanse şi a reconcilierii vieţii de familie cu viaţa profesională, la partenerul transnational al proiectului – Consejo General de Enfermeria, Madrid. Beneficiarele acestui ultim schimb de experienţă din cadrul proiectului au fost 20 de femei din domeniul sanitar din regiunea Sud-Muntenia (judeţele Argeş, Teleorman, Călăraşi şi Ialomiţa).

Schimbul propriu-zis de experienţă a avut loc în 3 zile (prima zi a fost dedicată drumului şi unei întâlniri de informare, iar în ultima zi au fost strânse “jurnalele de călătorie “ ale participantelor – mini-chestionare la care au avut de completat în fiecare zi a vizitei şi au fost discutate impresiile finale), astfel că acest articol vă va vorbi despre zilele 2, 3 și 4, care le-au oferit participantelor ocazii multiple de a interveni şi de a-şi exprima opiniile cu privire la activităţile la care au participat.

În ziua a doua, cea dedicată vizitei la Consejo General de Enfermeria, participantele au putut, pentru început, să spună, pe scurt, care erau aşteptările pe care le aveau de la activităţile ce urmau să înceapă. Deşi majoritatea răspunsurilor au fost direcţionate către vizita de a doua zi la Spitalul Universitar din Torrejon, acestea au fost, în multe situaţii, însoţite şi de exprimarea interesului pentru tematica egalităţii de şanse şi pentru cea a reconcilierii: “mă interesează problemele legate de discriminarea de gen, pentru că, poate, până acum, aceste probleme au cam trecut pe lângă noi, nu le-am acordat prea multă importanţă” a declarat una dintre participante, în timp ce altele şi-au exprimat interesul de a vedea “cum reuşesc femeile în Spania să împace şi munca şi familia, poate învăţăm de la ele să ne descurcăm şi noi mai bine”.

 Prezentările realizate de către experţii egalitate de şanse, referitoare la principalele rezultate ale cercetării realizate în cadrul atelierelor de lucru au constituit, de asemenea, o oportunitate  de implicare a participantelor. Una dintre temele discutate în urma primei prezentări a fost cea a concediului de îngrijire a copilului, discuţia fiind lansată de observaţia făcută de către una dintre participante: “trebuie sa recunoaştem, o femeie care e gravidă crează un dezechilibru, ea pleacă în concediu şi ramânem cu un om în minus,  şi aşa suntem puţine şi nu se angajează temporar”, dar continuată de analiza cauzelor care duc la neîncadrarea temporară a postului respectiv, cauze care, în opinia participantelor, trebuie identificate la nivelul conducerii spitalelor sau chiar la niveluri ierarhice mai scăzute: “ problema nu pleacă întotdeauna de la manageri, sunt spitale în care bugetul e împărţit pe secţii, dacă şeful de secţie nu spune că are nevoie de un angajat temporar, managerul nu are de unde să ştie”. Cea de a doua prezentare a suscitat interesul participantelor, aşa cum era şi de aşteptat, în special prin prezentarea rezultatelor referitoare la reconcilierea vieţii de familie cu viaţa profesională.  “Iau şi taţii concedii de îngrijire a copiilor, când mamele au salarii mai mari, dar pe hârtie, că de copil tot o femeie vede, mama, bunica, mătuşa …”, “Asta-i înrădăcinată (femeia să se ocupe de treburile domestice), e veche, din Biblie”, “ la tineri se mai schimbă rolurile, se implică mai mult şi ei în treburile casei” sunt doar 3 dintre opiniile exprimate referitor la această temă care, evident, le preocupă, fapt dovedit şi de nevoia de sfaturi mărturisită de către una dintre participante, care ne-a întrebat “Cum să-i învăţăm pe băieţii nostri să se implice mai mult?”

Celelalte două prezentări care au urmat, susţinute de către Rafael Lletget Aguilar, consultant al Consejo General de Enfermeria (referitoare la sistemul sanitar spaniol) şi de către Diego Ayuso, şef de îngrijiri şi psiholog într-un spital din Madrid (referitoare la prevenirea şi sancţionarea mobbing-ului şi a hărţuirii sexuale la locul de muncă) au captat pe deplin atenţia participantelor, întrucât au adus informaţii noi şi interesante. Acest lucru este dovedit atât de numărul mare de întrebări adresate celor doi vorbitori. “Care este relaţia asistentă-medic? “Are asistenta autonomie?”, “Cum se lucrează în echipă?” au fost principalele curiozităţi legate de modul de lucru al asistentelor spaniole, în timp ce, pe parcursul prezentării referitoare la mobbing şi hărţuire sexuală, a fost ridicată de către unele dintre participante problema lipsei din legislaţia românească a prevederilor referitoare la mobbing, însă sfatul dat de către susţinătorul prezentării a fost acela de a porni de la recunoaşterea problemei pentru a pune presiuni în zona legislativă (“dacă nu vorbim, nu există o problemă, dacă nu există o problemă, nu apare legea”).  Valabilitatea sfatului a fost confirmată de povestea propriei experienţe pe care o participantă a împărtăşit-o, pentru a sublinia importanţa de a-ţi cere drepturile, atunci când consideri că ai dreptate, chiar dacă nu întotdeauna te bucuri de sprijinul sau de simpatia şefilor:  “Eu sunt un caz care a fost mutat dintr-o secţie în alta pentru că mi-am cerut drepturile. Lucram la un laborator, dar nu primeam drepturile, sporurile, mă tot amânau că n-am vechime, m-au amânat timp de 4 ani, m-am dus la manager şi mi-am cerut drepturile, iar medicul şef a dat ordin să fiu mutată la urologie, unde sunt foarte mulţumită. Am stat 4 ani pentru că nu ştiam cum stau lucrurile, când am aflat m-am dus şi m-am interesat, nu m-a sprijinit decât medicul şef al secţiei de urologie”.

DSC00873

Faptul că a fost o zi interesantă, cu multe informaţii noi şi cu posibilităţi de interacţiune pe care le-au considerat valoroase este dovedit şi de impresiile despre această zi notate de către participante în jurnalele lor de călătorie, referitoare la ce le-a plăcut cel mai mult. Redăm câteva dintre răspunsuri mai jos:

“Discuţiile libere, deoarece ne-am făcut cunoştinţe şi am primit răspunsuri ce ne-au permis să facem comparaţie cu politicile ambelor ţări pe aceste teme” (asistentă medicală, 47 ani, Călăraşi).

“Totul, locaţia, atmosfera din timpul prezentărilor, experţii care ne-au relatat situaţia din sistemul lor de sănătate, foarte clar şi deschis, ajutându-ne să identificăm problemele noastre” (asistentă medicală, 51 ani, Slobozia).

“Recunosc cu sinceritate că am fost plăcut impresionată de prezentarea lui Diego Ayuso privind hărţuirea morală şi sexuală în sistemul sanitar din Madrid şi visez ca într-o zi să existe şi în România măsuri şi legi similare. Până atunci, am învăţat că trebuie să iei atitudine imediat şi să ripostezi dacă treci prin asemenea situaţii şi fiecare dintre noi poate încerca să schimbe în bine relaţiile de la locul de muncă” (asistentă medicală, 40 ani, Olteniţa).

Ziua a treia a fost dedicată vizitei la Spitalul Universitar din Torrejon. Activităţile au debutat cu o vizită propriu-zisă în câteva secţii ale spitalului şi, aşa cum reiese din impresiile notate în jurnale, a reprezentat cea mai impresionantă parte a zilei, pentru majoritatea participantelor, nu numai din punctul de vedere al dotărilor, ci şi al modului de raportare la pacienţi şi al relaţiilor dintre colegi:

“De-abia aşteptam vizita la spitalul din Torrejon şi cu toate că nu am văzut atât de mult cât mi-aş fi dorit, am fost impresionată de condiţiile din acest spital, de organizare, circuite, spaţii largi, monitorizare, seriozitate. Nu voi uita niciodată condiţiile în care bolnavii primeau tratament chimio-terapic. Nu zâmbeau, dar erau trataţi în mod civilizat, cu respect” (asistentă medicală, 40 ani, Olteniţa).

“Am fost impresionată de curăţenia din acest spital. De asemenea, am fost surprinsă de faptul că femeile din Spania decid singure cum să aducă pe lume un copil, eu vizitând secţia de neonatologie. Mă refer la faptul că mamele au mai multe variante de a naşte, spre deosebire de cum decurg lucrurile la noi. Este excelentă ideea cu susţinerea de inelul din plafon (există un inel fixat în plafon, de care se prinde o bucată de pânză specială, formând un fel de leagăn, pe care gravida se poate aşeza), de faptul că ele nasc în locul în care se simt mai bine, mai confortabil, pe pardoseală pe o saltea, în toaletă tot pe o saltea şi cel mai mult mi-a plăcut varianta naşterii în cadă. Nu am văzut până acum o cadă “de naştere”, la noi la Alexandria nefiind aşa ceva” (îngrijitoare, 52 ani, Alexandria).

“A fost cea mai frumoasă zi de până acum. Spitalul pe care l-am vizitat m-a impresionat plăcut. Am avut ocazia să văd cum se lucrează în spitalele din Spania, mediul plăcut şi armonia dintre colegi. Am aflat că aici se pune mare accent pe viaţa omului şi cât de mult este respectat omul” (infirmieră, 48 ani, Alexandria).

“Am rămas plăcut impresionată de condiţiile din acea unitate (unitatea de primiri urgenţe), comportamentul angajat-pacient şi comunicarea lor” (infirmieră, 37 ani, Piteşti).

Partea a doua a zilei a fost dedicată unor prezentări susţinute de către directoarea de îngrijiri a spitalului  şi  de către o reprezentantă a sindicatului angajaților, referitoare la măsurile de reconciliere a vieţii personale cu viaţa profesională adoptate la nivelul spitalului şi la modul în care se implică sindicatul salariaţilor în asigurarea egalităţii de şanse. Informaţiile obţinute pe parcursul acestor prezentări, precum şi răspunsurile primate a întrebările adresate celor două vorbitoare li s-au părut, de asemenea, interesante participantelor:

“Mi-au plăcut prezentările efectuate de doamna director de îngrijiri a spitalului şi a doamnei Llanos Gonzales, despre expertiza privind politicile de conciliere a muncii cu viaţa familială din spital şi obţinerea unor informaţii în urma discuţiilor libere despre politicile aplicate la nivelul spitalului” (asistentă medicală, 47 ani, Călăraşi).

“Mi-au plăcut organizarea spitalului, acţiunile întreprinse în vederea asigurării egalităţii de şanse, aplicarea măsurilor, activitatea sindicatului” (asistentă medicală, 52 ani, Alexandria).

“Mi-a plăcut cât de mult sunt implicaţi şi bine organizaţi (la nivelul spitalului) în rezolvarea unor probleme discriminatorii apărute în sistemul lor medical” (asistentă medicală, 51 ani, Slobozia).

Cea de a treia zi a reprezentat pentru participante o experienţă nouă, diferită de cea a zilelor anterioare, întrucât au putut vizita sediul unui ONG -Fundaţia Atenea – care derulează numeroase proiecte sociale, inclusiv în domeniul facilitării accesului anumitor categorii de femei (şomere, mame singure, imigrante etc.) pe piaţa forţei de muncă. Un asemenea proiect a constituit, de altfel, subiectul prezentării susţinute de către reprezentanta fundaţiei, iar aprecierile participantelor, conform celor declarate în jurnalele de călătorie, au fost foarte pozitive, fiind încântate atât de informaţiile obţinute, cât şi de oportunitatea de a vedea în mod concret cum lucrează o organizaţie neguvernamentală şi de a înţelege importanţa unei asemenea activităţi:

“A fost cea mai frumoasă zi din această vizită la Madrid. Mă simt importantă şi am o stare de bine. Până azi n-am înţeles e înseamnă ONG şi ce rol are o fundaţie cu adevărat, dar vizita la ONG – FUNDAŢIA ATENEA – m-a lămurit” (infirmieră, 48 ani, Piteşti).

“Vizita la ONG – fundaţia ATENEA – ne-a făcut să înţelegem că este foarte important să găseşti sprijin atunci când ai nevoie” (asistentă medicală, 51 ani, Alexandria).

“Astăzi am încheiat cu o interesantă vizită la Fundaţia Atenea, unde am remarcat grija pentru femeile cu diverse probleme (de ordin social, economic, dezechilibre) şi cum înţeleg ele să le ajute” (asistentă medicală, 49 ani, Slobozia).

Nimic surprinzător, prin urmare, că singurele nemulţumiri exprimate de participante au fost cele legate de durata vizitei de lucru, pe care şi-ar fi dorit-o măcar dublă. Chiar dacă acest lucru nu a fost posibil, ne place să credem că tot ce au văzut, aflat şi simţit vor împărtăşi cu colegele lor, revizitând, astfel, fie şi imaginar, Madridul.

Ilona Voicu

Expert egalitate de șanse

 

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni ! Contract nr. POSDRU/144/6.3/S/128613
Titlul proiectului „Asigurarea accesului egal la ocupare şi diversificarea oportunităţilor de angajare pe o piaţă inclusivă a muncii, pentru femeile din domeniul sanitar – ACCES”